10 întrebări frecvente și 10 răspunsuri despre dreptul la salariu. Fii informat!

1. Ce reprezintă potrivit legislației muncii dreptul la salariu?

Orice salariat potrivit legislației muncii are dreptul la salariu și presupune achitarea la timp şi integrală a salariului, în corespundere cu calificarea sa, cu complexitatea, cantitatea şi calitatea lucrului efectuat. Conform legislației orice salariat are dreptul la un salariu minim garantat. Pentru anul 2018 salariu minim pe economie constituie 2380 lei. Cuantumul salariului minim este obligatoriu pentru toţi angajatorii persoane juridice sau fizice, acest cuantum nu poate fi diminuat.

2. Ce forme de plată a salariului sunt permise potrivit legislației muncii?

Salariul se plăteşte în monedă naţională. Cu acordul scris al salariatului, se permite plata salariului prin instituţiile bancare sau oficiile poştale, cu achitarea serviciilor respective din contul angajatorului. Modul de plată a salariului prin instituţiile bancare sau oficiile poştale se stabileşte de Guvern, în comun cu Banca Naţională a Moldovei. Plata salariului în natură este interzisă. respectiv angajatorul nu are dreptul în schimbul salariului să vă ofere de aceeași sumă producție de la întreprindere sau alte bunuri.

3. În ce termene angajatorul este obligat să efectueze plata salariului?

Codul muncii prevede că salariul se plăteşte periodic, nemijlocit salariatului sau persoanei împuternicite de către acesta, în baza unei procuri autentificate, la locul de muncă al salariatului, în zilele de lucru stabilite în contractul colectiv sau individual de muncă, dar:nu mai rar decât de două ori pe lună, pentru salariaţii remuneraţi pe unitate de timp sau în acord; nu mai rar decât o dată pe lună, pentru salariaţii remuneraţi în baza salariilor lunare ale funcţiei. Plata salariului pentru o lucrare ocazională, care durează mai puţin de 2 săptămîni, se efectuează imediat după executarea acesteia.

4. În situațiile în care angajatorul are cheltuieli urgente la întreprinderea/compania sa, cum ar fi cheltuieli de producere, achiziționare utilaj etc. are dreptul de a efectua plata salariului la o altă dată decît cea agreată în contractul individual de muncă?

Plata salariilor este efectuată de angajator în mod prioritar faţă de alte plăţi, inclusiv în caz de insolvabilitate a unităţii. Angajatorii iau măsuri pentru protejarea salariaţilor proprii contra riscului de neplată a sumelor ce li se cuvin în legătură cu executarea contractului individual de muncă sau ca urmare a încetării acestuia.

5. În cazul neachitării în termen a plăților salariale, ce acțiuni urmează să întreprindă salariatul într-o astfel de situație?

Într-o astfel de situație, recomand salariatului să formuleze o pretenție angajatorului prin care să solicite achitarea salariului restant, inclusiv prejudiciul material sau moral generat de faptul de neachitării salariului. Inclusiv poate solicita penalitatea prevăzută de legislația muncii în caz de reţinere, din vina angajatorului, a salariului, și anume 0,3 % pentru fiecare zi de întîrziere din suma neplătită în termen. Atrag atenția că în cazul parvenirii unei astfel de cereri de la salariat, angajatorul urmează să înregistreze cererea şi să emită un ordin/ o dispoziție în termen de 10 zile calendaristice din ziua înregistrării acesteia, aducîndu-l la cunoştinţă salariatului sub semnătură despre decizia care a luat-o, fie de a achita salariul restant sau nu. Dacă salariatul nu este de acord cu ordinul angajatorului sau dacă ordinul (dispoziţia, decizia, hotărîrea) nu a fost emis în termenul menționat mai sus, acesta este în drept să se adreseze cu o cerere în instanţa de judecată pentru soluţionarea litigiului în termen de 3 ani de la data apariţiei dreptului.

6. Ce acțiuni suplimentare mai pot întreprinde salariații în cazul în care nu primesc salariile în termen?

În cazul în care angajații nu primesc salariile la timp, iar explicațiile oferite de angajatori nu îi mulțumesc ei se pot inclusiv adresa cu o petiție către subdiviziunea teritorială a Inspectoratului de Stat al Muncii în privința efectuării unui control angajatorului în partea ce ține de corectitudinea efectuării plăților salariale. în domeniul respectării legislației cu privire la raporturile de muncă.

7. Cum urmează angajatorul să fie sancționat pentru neachitarea în termen a plăților salariale?

Codul contravențional prevede că încălcarea intenţionată cu mai mult de 2 luni a termenului stabilit pentru plata salariilor se sancţionează cu amendă de la 30 la 60 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, adică între 1.500 și 3.000 de lei; cu amendă de la 60 la 120 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, adică între 3.000 și 6.000 de lei; cu amendă de la 120 la 180 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice, adică între între 6.000 și 9.000 de lei.

În cazurile în care la conturile curente şi de decontare ale unităţilor există mijloacele respective şi documentele necesare în vederea primirii banilor pentru plata salariilor au fost prezentate în termen, iar băncile nu asigură clientela cu numerar, acestea plătesc, din contul mijloacelor proprii, o penalitate în mărime de 0,2 la sută din suma datorată, pentru fiecare zi de întîrziere.

8. Cum se realizează potrivit legislației muncii modificarea condițiilor de retribuire a muncii?

Se face doar prin acord aditional la contractul individual de munca agreat de ambele parti. Reducerea salariilor prevăzute în contractele individuale de muncă, contractele colective de muncă şi/sau convenţiile colective nu se admite înainte de expirarea unui an de la data stabilirii lor.

9. Potrivit legislației muncii are dreptul angajatorulsă facă rețineri din salariu? Dacă, da, în ce situații și în ce cuantum?

Reţinerile din salariu nu se fac la discreția angajatorului, ci se fac numai în cazurile prevăzute de Codul Muncii, dar și de alte acte normative. Angajatorul poate face reţineri din salariu pentru achitarea datoriilor pe care salariatul le are față de angajator și anume pentru pentru restituirea sumelor destinate reparării prejudiciului material cauzat unităţii din vina salariatului, a sumelor plătite în plus în urma unor greşeli de calcul, pentru acoperirea sumelor necheltuite şi nerestituite la timp, eliberate pentru deplasare în interes de serviciu sau transferare într-o altă localitate. La fiecare plată a salariului, cuantumul total al reţinerilor nu poate să depăşească 20% la sută. Cînd reținerile se efectuează în baza unui document executoriu nu pot efectuate rețineri din salariu mai mult de 20%, iar în baza cîtorva documente executorii, nu mai mult de 50% până la achitarea deplină a sumei urmărite.

10. Apărarea drepturilor salariale in instanta de judecata?

Angajatorul este obligat să compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit, în toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci. Această obligaţie survine, în particular, în caz de: reţinere a plăţii salariului;  cauzat un prejudiciu material salariatului repară acest prejudiciu integral. Mărimea prejudiciului material se calculează conform preţurilor de piaţă existente în localitatea respectivă la data reparării prejudiciului, conform datelor statistice. Prin acordul părţilor, prejudiciul material poate fi reparat în natură. Cererea de soluţionare a litigiului individual de muncă sau a conflictului colectiv de muncă (revendicările în cazul procedurii de conciliere) se depune la organul competent de jurisdicţie a muncii de partea interesată. Salariaţii sau reprezentanţii acestora care se adresează în instanţele de judecată cu cereri de soluţionare a litigiilor de muncă sînt scutiţi de plata cheltuielilor judiciare (a taxei de stat şi a cheltuielilor legate de judecarea pricinii). Cererea privind soluţionarea litigiului individual de muncă se depune în instanţa de judecată în termen de 3 ani de la data apariţiei dreptului respectiv al salariatului. Angajatorul este obligat să execute imediat, conform Codului de procedură civilă, hotărîrea (decizia) instanţei de judecată despre restabilirea drepturilor salariatului ce decurg din raporturile de muncă şi din alte raporturi legate nemijlocit de acestea.