Riscurile juridice în contractul de înstrăinarea bunului cu condiția întreținerii pe viață

Știu că vă place să discutăm despre riscuri juridice, evident cine nu ar fi încîntat să le prevadă anterior producerii unei situații litigioase, de conflict. Vom discuta despre contractul de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață. În practică este un contract des întîlnit de a fi încheiat de persoanele ce ajung la o vîrstă mai înaintată, care decid să nu doneze casa, apartamentul unde locuiesc, care decid să nu lase casa, apartamentul drept moștenire, ci să-l transmisă unei persoane în timpul vieții, dar sub o condiție, ca persoana respectivă să-l întrețină, să-l asigure cu cele necesare pînă la decesul său.

Deci la baza acestui contract, îl avem pe beneficiar, care este persoana ce urmărește să fie întreținută de o altă persoană, pe care o numim dobînditor, în schimbul acestei întrețineri dobînditorul primește de la beneficiar în proprietate un bun imobil, deci fie un apartament, o casă, un lot de teren etc sau un bun mobil.

Pare simplu nu?! Din practică am observat că dobînditorul poate avea numeroase riscuri, care sunt ele? Cei care urmăresc să încheie un astfel de contract la final de articol, vor putea aprecia dacă se merită sau nu, își asumă sau nu riscurile.

Dar care sunt riscurile de care se poate ciocni dobînditorul pe parcursul executării acestui contract? Și la ce clauze juridice ar trebui să fie atent cînd încheie un astfel de contract?

Forma stabilită de lege pentru acest contract este obligatoriu – scrisă, iar dacă pentru înstrăinarea bunului prin lege se cere respectarea formei autentice, contractul se încheie în formă autentică, dacă este prevăzut de lege vom parcurge și etapa înregistrării dreptului într-un registru de publicitate.
În acest tip de contract de obicei nu avem indicat un preț, dar eu vă recomand indicați spre exemplu costul bunului imobil/mobil (casa/apartament, lot de teren/ mașină etc) și costul serviciilor acordate beneficiarului întreținerii. Ori legea permite ca obligația de întreținere prin acordarea hranei, bunurilor etc, oricînd să treacă într-o obligaţie de întreţinere prin efectuarea unor plăţi periodice în bani, iar contractul în acest sens va fi un reper bun.
Detaliați foarte bine în ce va consta obligația de întreținere pe care o veți oferi beneficiarului, respectiv dacă hrană, care va fi frecvența oferirii, dacă îngrijire, ce tip de îngrijire etc, dacă cheltuieli necesare în caz de boală, iarăși specificați detaliat etc.
În calitate de dobînditor, deși deveniți proprietarul bunului, atenție, în timpul vieții beneficiarului întreținerii, nu aveți dreptul să înstrăinați bunul. În cazul imobilelor și al altor bunuri asupra cărora drepturile se dobîndesc, conform legii, prin înregistrare într-un registru de publicitate, această interdicție se notează în registrul respectiv. Respectiv, dacă veți urmări să gajați sau să grevați bunul, se permite numai cu acordul beneficiarului întreținerii.
Obligațiile de întreținere se vor păstra în continuare și în cazul pieririi fortuite a bunului transmis, sau diminuării valorii acestuia, spre exemplu distrus de o furtună, de un incendiu sau de un accident rutier etc, atît timp, cît motivul pieririi bunului sau diminuarea valorii lui, nu este imputabilă beneficiarului întreținerii.
Și da, beneficiarul întreținerii are dreptul să ceară rezoluțiunea contractului și legea îi permite ca și opțiuni, fie, să solicite de la dobînditor - bunul transmis sau valoarea în bani. Iar valoarea întreținerii prestate de dobînditor nu se restituie.

Deși s-ar părea la prima vedere un contract însoțit de dezavantaje și numeroase riscuri pentru dobînditor, chiar dacă în final devine proprietarul unui bun, care de cele mai deseori este suficient de valoros, vreau să menționez că fiecare situație juridică este diferită și după părerea mea doar detalierea corespunzătoare a executării obligației de întreținere stabilită, poate determina dobînditorul să evalueze obiectiv, dacă dorește sau nu, să încheie un astfel de contract.

Image designed by Freepik